Pentru fiecare părinte, propriul copil este cel mai minunat copil din lume; sau așa ar trebui să fie, fără niciun risc de a părea un părinte lăudăros sau rupt de realitate. Copilul tău este minunea ta și este firesc să te lauzi cu el. Mai ales atunci când, ajuns la vârsta adolescenței, are de oferit o mulțime de lucruri lumii și poate fi o adevărată sursă de inspirație pentru cei din jur.
Cu toate acestea, un adolescent rămâne încă copilul părintelui său și are încă nevoie de suport emoțional chiar dacă a crescut. Iar tu ar trebui să fii sursa principală a acestui suport emoțional. Încă mai ai voie să îți tratezi copilul ca pe un copil, dar fă-o delicat și adaptează-ți sprijinul părintesc nevoilor vârstei sale. Nu îl trata ca pe un copil mic și nici nu-l împovăra cu reproșuri de adult!
Iată 11 idei pe care poți să le pui în practică chiar de astăzi, pentru a-i oferi adolescentului tău o doză consistentă de motivație în tot ceea ce face.
Fă ceva pentru adolescentul tău, chiar dacă poate să facă și singur! – nu pentru că nu poate să o facă, ci pentru că poți să o faci tu; nu pentru că știi că nu o va face, ci pentru că ești dispus tu să faci în locul lui și pentru că îți face plăcere să faci asta. Poate fi ceva extrem de simplu, cum ar fi să îi faci patul într-una dintre dimineți sau să îi printezi fișele pe care le are de completat pentru vreo lecție de la școală. Ideea este să îl surprinzi, făcând ceva ce știi că oricum ar fi făcut el.
Amintește-i că îți face plăcere să petreceți timp împreună! – și pune în practică acest lucru, găsind momente prielnice pentru a petrece timp împreună; fă-l să simtă că ești disponibil, că dintre toți oamenii cu care își petrece timpul, tu, părintele, ești întotdeauna disponibil. Uneori un simplu ceai sau un capuccino servit împreună în liniștea casei poate fi o doză de energie pentru toată lumea.
Spune-i că știi cât de mult se străduiește! – tentația de a face reproșuri e mare, pentru că e firesc ca adolescenții să facă greșeli, la fel cum e firesc ca părinții să vrea să le corecteze. Este important însă ca ei să știe cât de mult apreciem eforturile pe care le fac pentru a face bine un lucru sau altul.
Lasă-l să audă când îl lauzi! – adolescenții, la fel ca și adulții, de altfel, au nevoie de confirmări. Și ce confirmare mai bună poate fi decât să îi lauzi cuiva, chiar în prezența lor?
Fă-i un mic cadou surpriză! – fără nicio ocazie anume și fără cheltuială prea mare, pe principiul ”gestul contează”. Cadoul trebuie să fie făcut… pur și simplu. Poate fi un voucher la un magazin preferat, o carte, un termos pentru cafea ”to go” sau orice crezi că i-ar plăcea, fără să constituie o cheltuială semnificativă.
Iartă-i ceva ce poate fi ușor trecut cu vederea! – nu este vorba despre greșeli majore, care necesită timp pentru a fi reparate, ci despre acele mici stângăcii care produc iritare și pentru care îți vine să îl pedepsești fie și verbal, cum ar fi un comentariu nepotrivit la o replică de a ta, o iritare nejustificată pe fratele mai mic, o întârziere la prima oră din cauză că s-a trezit prea târziu. Evident, nu trebuie să transformi într-un obicei asta, dar din când în când e bine să mai lași de la tine.
Spune-i cât de mult îți place să privești ceea ce face! – nu-i așa că adori să îți vezi copilul dansând, pictând, patinând, rezolvând exerciții sau făcând orice îi place cu adevărat să facă? Și atunci ce-ar fi să îi și spui cât de mult îți place să faci asta?
Oferă-i o îmbrățișare sau un masaj de umeri! – dar doar dacă e de acord! Nu tot ceea ce crezi tu că i-ar plăcea copilului tău îi și place neapărat. Ideea este să nu forțezi nota și să nu te transformi într-un părinte siropos care invadează spațiul privat al adolescentului, ci să fii disponibil când are nevoie.
Dă-i o mână de ajutor când trebuie să găsească scuze! – nu are chef iasă în oraș cu un amic care l-a invitat sau nu are chef să se ducă la un party, dar nu știe cum să motiveze ca să nu supere? Poți fi de mare ajutor! Spune-i să dea vina pe tine, că nu îi dai voie sau că are de făcut ceva ce l-ai delegat să facă de urgență.
Întreabă-l când e ultima dată când a băut un pahar cu apă/ a mâncat un fruct/ și-a odihnit ochii/ a făcut mișcare etc.! – În vârtejul vieții adolescentine, copiii uită adesea de lucrurile esențiale pentru dezvoltarea lor. Nu e nevoie să pui presiune asupra lor ca să le facă, ci doar să le amintești cu blândețe de ele.
Spune-i ”Te iubesc!”, pur și simplu! – da, textual; adolescenții au nevoie să audă aceste cuvinte de la propriii părinți și ar trebui să i le spui copilului tău cât de des poți, nu pentru că nu știi ce să îi spui altceva, ci pentru că orice altceva i-ai spune se traduce, de fapt, prin aceste două cuvinte ce reprezintă esența a ceea ce simți pentru propriul copil.
